Asociatia Young Professionals Club, cu sprijinul Centrului Cultural American, va lanseaza  proiectul ecologic Linked to Green.
Proiectul Linked to Green urmărește încurajarea colectării selective de deșeuri din ambalaje în locațiile HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Cafenele, Baruri). Proiectul Linked to Green presupune implementarea și monitorizarea colectării selective de deșeuri din ambalaje în 20 de locatii HoReCa din București prin intermediul colectorului-partener al proiectului pe o perioadă de 4 luni.
Pe baza acestui proiect se dezvoltă și o platformă online de comunicare intre locațiile HoReCa și colectori – www.linkedtogreen.ro, comunicare de durată care va duce la o conștientizare mai mare a nevoii de protecție a mediului.
Mai mult, în urma participării la proiect, locațiile HoReCa vor primi calificativul Linked to Green, ceea ce va populariza conceptul și la nivelul clienților locațiilor participante.

Interes: 2% [?]

Fostul căpitan şi selecţioner al echipei naţionale a României, Gheorghe Hagi, împlineşte astăzi, 45 de ani.
Considerat „Regele” fotbalului românesc, Hagi s-a născut pe 5 februarie 1965, la Săcele. Palmaresul lui Hagi în primul eşalon din România totalizează 223 meciuri şi 141 goluri, trei titluri de campion cu Steaua şi trei Cupe ale României. Gheorghe Hagi a fost de două ori cel mai bun marcator din campionatul României, în sezoanele 1984 - 1985 şi 1985 - 1986. De asemenea, Hagi a fost recordmanul absolut al echipei naţionale: cele mai multe banderole de căpitan, cele mai multe selecţii şi cele mai multe goluri. Seria recordurilor a fost întreruptă de Dorinel Munteanu, care a devenit cel mai selecţionat jucător din istorie. Hagi rămâne însă golgeterul all-time în selecţionata „tricoloră”, cu 35 de goluri. La finele anului 1999, a fost desemnat fotbalistul român al secolului. „Regele” s-a retras după Campionatul European din 2000.

Asadar, doresc si eu sa urez  asatzi , “La multi ani” celui considerat de multi a fi cel mai mare jucator roman de fotbal din toate timpurile.

Interes: 4% [?]

Potrivit unui raport al Băncii Mondiale,  România a atins o nouă performanţă negativă: are cele mai proaste drumuri, cele mai puţine autostrăzi şi cel mai mare preţ pentru un kilometru de drum construit, Proiectele de infrastructură riscă să intre în blocaj din cauza lipsei fondurilor.
Raportul  statul român plăteşte pentru autostrăzi cu mult peste media europeană. La noi în ţară, un kilometru de autostradă a ajuns să coste nu mai puţin de 80 de milioane de euro, pe tronsonul Comarnic-Braşov. Autorităţile invocă relieful dificil, dar in Franţa, în acelaşi mediu, un kilometru costă 18 milioane, în Germania 19 milioane, iar în Grecia preţul coboară la zece milioane de euro.Autostrada Soarelui, cu cele două tronsoane, Cernavodă-Medgidia şi Medgidia-Constanţa, care măsoară 50 de kilometri, costă 400 de milioane de euro. Statul român dă 30% din bani, iar restul vin de la Banca Europeană de Investiţii şi Dezvoltare. Proiectul ar trebui să fie gata în 2011. Tot în 2011 ar trebui finalizată şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa, cu o lungime de 22 de kilometri. Valoarea lucrărilor se ridică la 142 de milioane de euro. 54% vin de la BERD, iar 46% de la Guvern.
Iata ca ceea ce stiam cu totii si vedem cu ochiu liber de fiecare data cand ne deplasam, a devenit oficial “România are cele mai proaste şi mai scumpe drumuri din Europa”.

Interes: 5% [?]

O echipă de experţi de mediu de la Universităţile Yale şi Columbia au dat publicitatii un studiu denumit 2010 Environmental Performance Index (EPI).
EPI clasifică performanţele ecologice înregistrate de 163 de ţări în funcţie de 25 de parametri printre care se numără: bunăstarea mediului, calitatea aerului, managementul resurselor acvatice, biodoversitate, habitat, păduri, fond piscicol, agricultură şi schimbări climatice.
Cu un scor de 67 de puncte dintr-un total de 100, România se află în prima parte a clasamentului. Punctele forte ale ţării noastre sunt, surprinzător, pădurile, unde înregistrăm un punctaj maxim (100 de puncte). EPI a luat în calcul atât împăduririle, cât şi suprafaţa acoperită de păduri. Şi la rezervele piscicole stăm curios de bine, în ochii cercetătorilor de la Yale şi Columbia: 94 de puncte, calculate în funcţie de un index trofic marin şi de intensitatea pescuitului abuziv.
Agricultura românească este şi ea pe val, spune EPI: 87 de puncte, luate pentru pesticide folosite cu măsură, existenţa unor sisteme de irigaţii şi ajutoare substanţiale destinate acestui domeniu.
Cel mai rău stăm la impactul poluării aerului asupra ecosistemului (46 de puncte) şi la schimbările climatice (50 de puncte).
Alături de Islanda, Costa Rica, Suedia şi Norvegia ocupă şi ele locuri fruntaşe în viziunea EPI. La coada clasamentului se află Togo, Angola, Mauritania, Republica Central Africană şi Sierra Leone. SUA ocupă poziţia 61, Marea Britanie, Germania şi Japonia sunt mai atente la ecologie (locul 14, 17 respectiv 20). Giganţi în curs de industrializare precum China sau India se află, în schimb, la coada clasamentului: locurile 121 şi 123.

Interes: 6% [?]

La 26 ianuarie 1953, 55 de ani în urmă, la Bruxelles, a avut loc prima sesiune a Consiliului de Cooperare Vamală, transformat în anul 1994 în Organizaţia Mondială a Vămilor, care astăzi reuneşte vameşi din 171 ţări ale lumii.
Ziua Mondială a Vămilor constituie un prilej nu doar pentru manifestarea solidarităţii internaţionale a administraţiilor vamale din întreaga lume, ci şi pentru atragerea atenţiei asupra importanţei rolului Vămii în facilitarea şi securitatea comerţului mondial.

Interes: 10% [?]

24 ianuarie este ziua in care sarbatorim an de an, din 1859 incoace, un mare eveniment al istoriei poporului roman: Unirea Principatelor.   

Este vorba despre Moldova si Tara Romaneasca, doua tari diferite in acele vremuri, dar care s-au unit la 24 ianuarie 1859, sub conducerea comuna a lui Alexandru Ioan Cuza. De atunci, aceasta data este amintita anual prin diferite manifestari, dintre care nu lipseste niciodata “Hora Unirii”, cunoscutul cantec pe versurile poeziei cu acelasi titlu scrise de Vasile Alecsandri si publicate pentru intaia oara, la Iasi, in numarul 51 al revistei “Steaua Dunarii”.

Primii pasi catre unire s-au facut odata cu evenimentele revolutiei de la 1848, care - desi a fost inabusita - a demonstrat in mod categoric dorinta de independenta si de unitate a romanilor. Din pacate, netinand cont de interesele poporului roman, Imperiul Otoman si Rusia Tarista au incheiat la Balta Liman (cartier in Constantinopol), in primavara anului 1849, o conventie valabila sapte ani, care afecta grav suveranitatea Principatelor. Prin acea conventie se stabilea ca domnitorii celor doua tari romanesti sa fie considerati inalti functionari ai Imperiului Otoman si sa fie numiti direct de sultan, cu acordul puterii “protectoare” - Rusia Tarista. De asemenea, pentru acei sapte ani, adunarile obstesti se suspendau, locul acestora fiind luat de Consilii sau Divanuri ad-hoc, aceasta noua conducere fiind “aparata” prin aducerea a cate 25.000 de soldati in fiecare dintre tari.

Impotriva celor decise la Balta Liman, fostii lideri ai miscarii pasoptiste - exilati intre timp si imprastiati in intreaga Europa - au adresat un protest Adunarii Nationale Franceze, iar apoi - din initiativa lui C. A. Rosetti - s-au constituit, la Paris, in iunie 1849, in Comitetul Democratic Roman. Apoi, in cursul anului 1853, s-a declansat Razboiul Crimeii, ca urmare a neintelegerilor dintre puterile acelor vremuri, iar infrangerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent si a permis ca problema romaneasca sa fie tratata ca o problema europeana. Astfel, prin tratatul de pace incheiat la Paris in 1856, Principatele Romane treceau sub protectia puterilor semnatare si capatau dreptul de a face propuneri de reorganizare, care sa se infaptuiasca tinand cont de dorintele romanilor.

Reactiile au fost atunci impartite: Franta sustinea infaptuirea Unirii (dar sub un principe strain), acelasi acord si l-au dat Rusia, Prusia si Sardinia, Anglia nu s-a pronuntat, iar impotriva s-au aratat a fi Turcia si Austria (pentru ca fiecare avea sub stapanire teritorii romanesti). Intre timp, dupa anul 1853, pasoptistii moldoveni si munteni se reintorsesera masiv in tara si trecusera la actiune: au organizat o formatiune politica numita “Partida Nationala” si au format Comitete ale Unirii.

Lucrarile Adunarii Ad-hoc s-au deschis in septembrie 1857, atunci cand - pentru prima oara - au fost prezenti si deputati tarani, iar fortele sociale si politice erau chemate sa se pronunte in legatura cu aceasta problema atat de importanta.

 Luna urmatoare a anului a adus si primele rezolutii, votate cu un continut asemanator in Adunarile Ad-hoc ale Moldovei si Tarii Romanesti, prin care se exprima clar vointa de unire. Cererile Adunarilor au fost cuprinse intr-un raport al Consiliilor puterilor europene si inaintate reprezentantilor puterilor garante la conferinta de la Paris, pe baza acestora fiind adoptata o conventie care cuprindea statutul international si principiile de organizare a Principatelor, dar care oferea romanilor o unire incompleta. Statul astfel rezultat urma sa se numeasca Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei, dar - cu exceptia a doua institutii unice: Comisia Centrala si Inalta Curte de Casatie si Justitie - in cele doua tari ar fi trebuit sa fie doi domnitori, adunari si guverne separate. Trebuie precizat ca prin aceasta conventie nici nu se incuraja, dar nici nu se descuraja “Partida Nationala” in aspiratia ei catre unire, deoarece nu se preciza ca domnitorii alesi in cele doua tari ar trebui sa fie persoane diferite.

Astfel, dupa mai multe dispute, in Adunarea Electiva a Moldovei, a fost propus si ales in unanimitate Alexandru Ioan Cuza - “om nou la legi noi”, dupa cum aprecia Mihail Kogalniceanu. In Tara Romaneasca, insa, Adunarea Electiva era dominata de conservatori. De aceea, succesul actiunii era posibil numai prin interventia masiva si hotarata a maselor. De aceea, peste 30.000 de oameni au venit in jurul sediului Adunarii in acele zile istorice, cand - intr-o sedinta secreta - deputatul Vasile Boerescu a propus, la 24 ianuarie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza - propunere acceptata in unanimitate. Alegerea aceluiasi domn in ambele Principate a reprezentat o victorie insemnata a poporului roman in lupta sa pentru formarea unui stat national unitar.

Intrunite la Paris pentru Conferinta desfasurata intre 26 august si 6 septembrie 1859 (si sub presiunea evenimentelor internationale: razboiul dintre Franta si Sardinia impotriva Austriei statea sa inceapa), marile puteri europene au fost nevoite sa accepte unirea infaptuita de romani. Cuza a fost recunoscut ca domn al Principatelor, recunoasterea sa fiind limitata, insa, numai la durata vietii acestuia.

Interes: 10% [?]